Turiștii străini în România în 2026: piețele sursă care cresc și cum îi atragi ca gazdă

Pentru turismul românesc, 2026 a fost un an dificil. În primele șapte luni, unitățile de cazare au primit cu 1,6% mai puțini turiști decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul de nopți a scăzut cu 3,1%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Scăderea vine mai ales de la turiștii români, afectați de restrângerea voucherelor de vacanță și de un consum tot mai prudent. Turiștii străini au fost segmentul care a rezistat: în ianuarie–mai, sosirile lor au crescut cu 2,8%, iar în 2025 au cheltuit în România peste 5 miliarde de euro, după un deceniu cu cel mai rapid ritm de creștere din Uniunea Europeană. Mai jos găsești din ce țări vin, ce caută, cum rezervă și ce poți schimba concret în anunț, în prețuri și în servicii ca să-i atragi.

Turismul intern scade, cel internațional rezistă

Datele lunare ale INS arată, încă de la începutul anului, două tendințe opuse. În primul trimestru, nopțile petrecute de turiștii români au scăzut cu 12,2% în ianuarie, cu 4,9% în februarie și cu 10,9% în martie. În aceleași luni, nopțile turiștilor străini au crescut cu 7,9% în ianuarie și cu 5% în februarie, cu un ușor minus de 1,1% în martie (Forbes România, pe baza datelor INS). Potrivit Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), în ianuarie–mai sosirile străinilor au crescut cu 2,8%, iar ponderea lor în totalul nopților a ajuns la 23,8%.

Vara schimbă raportul. În iulie, sosirile totale au crescut cu 6,2%, însă ponderea străinilor a coborât la 16,3% din sosiri și la 13,5% din nopți, pentru că în lunile de vară cântăresc cel mai mult vacanțele românilor la mare și la munte. Cumulat, în ianuarie–iulie 2026 unitățile de cazare au înregistrat 7,487 milioane de sosiri (−1,6%) și 15,543 milioane de nopți (−3,1%), iar gradul net de ocupare a fost de 26%, cu 2,3 puncte procentuale sub nivelul din 2025. Evoluția de la lună la lună, inclusiv sezonul de pe litoral, e analizată în bilanțul verii 2026.

Tendința nu a apărut în 2026. Potrivit Eurostat, 2025 a fost un nou an record pentru turismul european, cu aproape 3,1 miliarde de nopți (+2,2%) și cu nopțile turiștilor internaționali în creștere cu 3,4%. România a fost însă una dintre cele trei țări din UE în care numărul nopților a scăzut (−1,7%). Pe termen lung, turismul internațional și-a revenit, dar nu complet: în 2024, România a primit 2,4 milioane de vizitatori internaționali în unitățile de cazare, cu 13,8% mai mulți decât în 2023, dar încă sub nivelul de dinainte de pandemie, potrivit OCDE. Turismul intern rămâne de aproximativ cinci ori mai mare, cu 12,2 milioane de turiști români în același an.

Un detaliu important pentru gazde: eșantionul INS se construiește pe baza listei unităților autorizate sau clasificate cu peste 10 locuri de cazare. Lista folosită pentru iulie 2026 cuprindea 16.347 de unități, dintre care 6.824 apartamente și camere de închiriat. Un apartament obișnuit, cu două–patru locuri, nu intră în acest eșantion. Datele Eurostat despre platforme surprind mai bine segmentul tău: în 2025, din cele 10,37 milioane de nopți rezervate în România prin Airbnb, Booking și Expedia, 5,25 milioane au fost ale turiștilor străini, adică 51%, față de o medie europeană de 62%. Cele două serii măsoară lucruri diferite și nu se pot compara direct, dar concluzia pentru o gazdă care vinde prin platforme e clară: oaspeții străini contează mult mai mult decât sugerează media națională a INS.

Din ce țări vin turiștii străini

INS publică date cumulate de la începutul anului, așa că, de la o lună la alta, clasamentul piețelor sursă se schimbă. Pus cap la cap, arată astfel:

Din tabel reies trei lucruri utile pentru o gazdă:

• Germania și Italia sunt piețele de bază. Ocupă primele două locuri în toate perioadele, din 2024 până în 2026. Dacă primești oaspeți străini, o parte importantă dintre ei vin, foarte probabil, din aceste două țări.
• Fiecare piață are alt calendar. În primele luni ale anului, Italia conduce, iar Regatul Unit este pe locul trei. Din iunie, Germania trece pe primul loc, iar SUA urcă pe locul trei. Un calendar de prețuri gândit doar după vacanțele românilor ratează aceste ferestre.
• Piețele se pot schimba rapid. Israelul, a treia piață în 2024 și în 2025, nu mai apare pe primele trei locuri în datele publicate pentru 2026. Dacă te bazai pe oaspeții dintr-o singură țară, merită să-ți diversifici publicul.

Contează și cât cheltuiesc. Potrivit consultanților Colliers, care au analizat datele Eurostat, turiștii străini au cheltuit în România peste 5 miliarde de euro în 2025, de aproape 2,8 ori mai mult decât în 2016. Este o creștere medie anuală de aproximativ 12% în ultimul deceniu, cel mai rapid ritm dintre statele UE. Americanii, germanii, britanicii și italienii au cheltuit împreună aproape 2 miliarde de euro, circa 40% din total.

Ce caută fiecare piață

FIHR împarte destinațiile preferate de străini în trei poli, fiecare cu un alt public. Ultima coloană conține recomandările noastre pentru gazde, nu date statistice.

Același raport FIHR arată că turiștii din SUA și din Regatul Unit sunt în creștere, stau mai mult, cheltuiesc mai mult și caută experiențe autentice, mai ales în Transilvania și Maramureș. Se schimbă și profilul vizitatorului: mai puține grupuri organizate, mai mulți turiști de afaceri și mai mulți tineri atrași de festivaluri și evenimente. Oradea și-a consolidat rolul de „poartă de vest” a țării după aderarea României la Schengen și pentru frontierele terestre.

Datele Crosspoint Research pentru piața de închirieri pe termen scurt din 2025 confirmă tabloul. Bucureștiul a primit 1,1 milioane de turiști străini (+8%), cu septembrie ca lună de vârf, iar în Cluj-Napoca festivalurile Untold și Electric Castle au adunat împreună aproximativ 800.000 de participanți, cu venituri medii de circa 1.000 de euro pe proprietate pe lună în iulie și august.

Cine stă în apartamente: profilul străinului în cazarea privată

Cea mai detaliată imagine vine din cercetarea trimestrială a INS despre cererea turistică a nerezidenților. Pentru primul trimestru din 2026, INS a analizat separat străinii cazați în structurile colective, cum sunt hotelurile și pensiunile, și pe cei care au stat în apartamente și camere de închiriat, adică exact segmentul în care activează gazdele în regim hotelier.

Structura cheltuielilor este cea mai interesantă pentru o gazdă: 28,8% au mers pe cazare, 27,2% pe baruri și restaurante și 14% pe produse de uz personal. Prin comparație, la străinii veniți în scop personal și cazați în hoteluri și pensiuni, cazarea a reprezentat 41,1% din cheltuieli, iar restaurantele și barurile doar 14,2%. Altfel spus, oaspetele tău străin cheltuiește pe mâncare și băutură aproape cât pe cazare. Recomandările pe care i le dai, de la cafeneaua din colț la restaurantul cu bucătărie locală, influențează o parte importantă din bugetul călătoriei și felul în care își amintește de oraș.

Jumătate dintre acești turiști (50,3%) și-au organizat călătoria printr-o agenție de turism, așa că prezența în canalele prin care se vând sejururile contează la fel de mult ca anunțul în sine. În structurile colective, imaginea este diferită: 390.900 de nerezidenți au cheltuit 1,488 miliarde de lei, iar 51,8% dintre ei au călătorit în interes de afaceri și au generat 53,8% din cheltuieli. Turiștii de afaceri stau, deocamdată, mai ales în hoteluri; în apartamente, doar 11,8% dintre străini au venit în scop profesional. Un apartament bine echipat pentru lucru, aproape de birouri sau de un nod de transport, poate atrage o parte dintre acești oaspeți, mai ales pentru sejururi de câteva zile.

Zborurile decid de unde vin oaspeții tăi

Aproape opt din zece nerezidenți cazați în structurile colective (79,6%) și peste jumătate dintre cei cazați în apartamente (52,4%) au ajuns în România cu avionul. Rutele aeriene sunt, practic, harta piețelor tale sursă, iar în 2026 această hartă s-a schimbat în ambele sensuri.

• București: cele două aeroporturi ale capitalei au avut un record de 8,45 milioane de pasageri în prima jumătate a anului (+5,08%), după peste 17,7 milioane în tot anul 2025 (+10,26%).
• Brașov: Wizz Air deschide aici a zecea bază din România, cu un Airbus A321neo alocat din decembrie 2026. Între 17 și 20 decembrie pornesc rutele noi spre Chișinău, Barcelona, Karlsruhe/Baden-Baden și Madrid, iar din 26 octombrie cresc frecvențele spre Nürnberg. Compania va opera în total 15 rute din Brașov.
• Rute închise: Wizz Air a renunțat la șase rute, între care București–Bratislava, București–Paris Orly (după 9 august 2026), București–Pescara și Băneasa–Wrocław (de la finalul lui octombrie 2026). A anulat înainte de lansare ruta Timișoara–Birmingham și a oprit zborurile Craiova–Memmingen. Flyone a anulat 8 dintre cele 11 rute spre București.

Cum rezervă: în ultimul moment și de pe telefon

Potrivit FIHR, eliminarea controalelor la frontierele terestre din spațiul Schengen a încurajat călătoriile spontane. Peste 45% dintre rezervările pentru destinații urbane precum București, Brașov și Oradea se fac cu mai puțin de 7 zile înainte de sosire, iar peste 75% dintre nopțile de cazare sunt rezervate de pe dispozitive mobile.

Pentru tine, asta are trei consecințe practice. Calendarul trebuie să rămână deschis și actualizat până în ultimul moment, iar rezervarea instantanee devine un avantaj. Prima fotografie și primele rânduri ale descrierii trebuie să convingă pe un ecran mic; cum construiești un anunț care convertește afli din ghidul despre fotografii și descrieri. Iar mesajele trebuie să primească răspuns repede, inclusiv când oaspetele scrie dintr-un alt fus orar. Setările pentru ultimul moment și răspunsurile automate lansate de Airbnb în 2026 sunt explicate în ghidul despre Airbnb Summer Release.

8 ajustări concrete pentru oaspeții străini

1. Scrie anunțul în engleză, nu te baza doar pe traducerea automată. Engleza este limba comună pentru majoritatea oaspeților străini. Dacă o piață îți aduce constant rezervări, de exemplu Germania sau Italia, adaugă și limba ei, cel puțin pentru descriere și pentru regulile casei.
2. Explică drumul de la aeroport și de la gară. Peste jumătate dintre străinii cazați în apartamente vin cu avionul, iar aproape unul din cinci cu mașina. Menționează opțiunile de transport, durata aproximativă a drumului și unde se poate parca.
3. Oferă self check-in. Cu zboruri care aterizează seara și cu întârzieri, sosirile târzii sunt frecvente. O cutie pentru chei sau o yală inteligentă, cu instrucțiuni clare și fotografii, elimină așteptarea și mesajele de la miezul nopții.
4. Lasă loc pentru rezervările de ultim moment. Dacă aproape jumătate dintre rezervările în orașe vin cu mai puțin de o săptămână înainte, nu bloca zilele libere și nu reduce prețul prea devreme. Folosește setările de ultim moment ale platformei și urmărește cererea pe zile.
5. Pregătește un ghid local. Barurile și restaurantele reprezintă 27,2% din cheltuielile străinilor cazați în apartamente. Câteva recomandări sincere, pe categorii de buget, valorează mai mult decât o listă lungă de atracții pe care oaspetele le găsește oricum online.
6. Echipează apartamentul pentru lucru. Un birou, un scaun confortabil și un Wi-Fi rapid, cu viteza menționată în anunț, te fac relevant pentru turiștii de afaceri, mai ales în polul București–Cluj-Napoca–Timișoara, unde FIHR plasează majoritatea turiștilor din Germania și Italia.
7. Urmărește evenimentele care aduc străini. Festivalurile, concertele și conferințele atrag tot mai mulți tineri din alte țări. În KeyBid Puls vezi evenimentele care urmează în zona ta, ca să-ți ajustezi tarifele din timp.
8. Fă conformitatea vizibilă. Din 8 iulie 2026, Airbnb cere gazdelor din România să-și înregistreze anunțurile pentru clasificare, conform Ordinului 948/2026. Afișează certificatul de clasificare și menționează-l în anunț; stadiul procedurii este explicat în articolul despre SITUR.

Ce urmează: prima de incoming și concurența tot mai mare

Pe 14 septembrie 2026, la lansarea studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”, ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a spus că turismul românesc este prea dependent de turiștii români și că ar trebui găsite fonduri pentru ca prima de incoming, un stimulent pentru aducerea turiștilor străini în țară, să revină în 2027, în limita bugetului. „Este garantat că un turist străin adus în România lasă mult, mult mai mult decât câteva zeci de euro”, a declarat ministrul, citat de Digi24. În iulie, același ministru anunțase dublarea bugetului de promovare turistică față de anul anterior. Pentru context, potrivit OCDE, bugetul pentru promovarea turistică și dezvoltarea destinațiilor scăzuse în 2025 la 26,8 milioane de lei, de la 55 de milioane în 2024.

Concurența crește și ea. Potrivit aceluiași ministru, capacitatea de cazare a crescut cu peste 20%, 30% sau chiar 60% în județe precum Maramureș, Alba, Cluj, Gorj sau Ilfov, însă „numărul de camere nu echivalează și cu numărul de turiști care le ocupă”. Studiul arată și cât de digitalizată este deja piața: peste 80% dintre operatorii chestionați au propriul site, 53% folosesc inteligența artificială pentru promovare, pentru comunicarea cu turiștii sau pentru procesele interne, iar peste 90% spun că instabilitatea fiscală și legislativă le creează probleme. Într-o piață cu tot mai multă ofertă, gazdele care știu de unde vin oaspeții și ce caută vor avea un avantaj. Cum transformi aceste date în campanii țintite afli din ghidul despre campanii de marketing bazate pe date.

Greșeli frecvente

• Îți construiești calendarul doar după vacanțele românilor. În primele luni ale anului, Italia și Regatul Unit urcă în clasament, iar vara, Germania și SUA. Ajustează prețurile și pentru aceste ferestre; un punct de plecare găsești în calendarul de prețuri pentru sezonul rece.
• Traduci automat regulile casei și instrucțiunile de acces. O greșeală de traducere la codul ușii sau la regulile de parcare înseamnă un check-in ratat și, adesea, o recenzie proastă.
• Răspunzi greu din cauza fusului orar. Un oaspete din SUA îți scrie adesea când tu dormi. Răspunsurile automate pentru întrebările frecvente și instrucțiunile trimise din timp reduc așteptarea.
• Promiți experiențe pe care nu le poți livra. Străinii care caută autenticitate citesc atent descrierea. O fotografie veche sau o promisiune exagerată se întorc rapid în recenzii.
• Depinzi de o singură piață. Israelul, a treia piață în 2025 și absent din topul pe 2026, arată cât de repede se poate schimba cererea dintr-o țară.

Întrebări frecvente

Din ce țări vin cei mai mulți turiști străini în România în 2026?

În ianuarie–iulie 2026, cei mai mulți turiști străini înregistrați în unitățile de cazare au venit din Germania (145.800), Italia (123.400) și SUA (101.300), potrivit INS. În primele luni ale anului, Italia a fost pe primul loc, iar Regatul Unit pe locul trei.

Cât stau, în medie, turiștii străini în România?

În ianuarie–iulie 2026, durata medie a șederii a fost de 2,1 zile, la fel ca în cazul turiștilor români. În iulie, străinii au stat în medie 2 zile, iar românii 2,5 zile. FIHR observă însă că americanii și britanicii aleg sejururi mai lungi; idei pentru astfel de sejururi găsești în ghidul despre ofertele pentru extrasezon și sejururile lungi.

Merită să traduc anunțul în germană sau în italiană?

Engleza este baza. O a doua limbă merită adăugată dacă istoricul rezervărilor arată că o piață îți aduce constant oaspeți sau dacă orașul tău are zboruri directe din acea țară. Germania și Italia sunt primele două piețe la nivel național, dar mixul diferă de la un oraș la altul.

Ce este prima de incoming și când revine?

Este un stimulent acordat de stat pentru aducerea turiștilor străini în România. Pe 14 septembrie 2026, ministrul interimar al Economiei a spus că dorește reintroducerea ei în 2027, în limita bugetului. Până la o decizie oficială, nu te baza pe ea în calculele tale.